Cercetarea ştiinţifică constituie un aspect important al medicinii, prin contribuţia la progresul continuu al practicii medicale. Desigur, între prima comunicare de cercetare fundamentală şi dezvoltarea clinică a subiectului respectiv sunt ani buni, chiar decade, în care eforturile cercetătorilor, susţinute financiar, dezvoltă idei şi concepte care, sub proba timpului, îşi dovedesc sau nu utilitatea practică şi intră în rutina clinicienilor. Finanţarea cercetării ar trebui, deci, să reprezinte o prioritate pentru politicieni, indiferent de coloratură, ca un pas necesar în asigurarea unui viitor prosper. (...)

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

    Intervenţii chirurgicale transmise în timp real din blocul operator în sala de conferinţe, un dialog continuu între medicul ce opera şi participanţii la lucrări, posibilitatea de a pune întrebări şi de a da pe loc răspunsuri ori chiar de a focaliza zone de interes din câmpul operator, arătând „pe viu“ cum se poate rezolva o dificultate sau alta… Deşi eram, alături de ceilalţi participanţi, în spaţiile moderne ale pensiunii Montana din Slănic Moldova – locul unde s-au desfăşurat sesiunile ştiinţifice ale ediţiei a V-a Zilele Medicale ale SMU Moineşti, mă simţeam ca şi cum aş fi fost în sala de operaţie alături de echipa de intervenţii. La rândul lor, cei invitaţi să opereze (unii din ţară – Iaşi şi Bucureşti, alţii din ţări europene), mărturiseau că în sala de operaţie, alături de echipa spitalului gazdă, s-au simţit mai bine ca acasă… De mai mulţi ani, SMU Moineşti, prin managerul său – dl dr. Adrian Cotîrleţ – a devenit locul unde, vară de vară, la sfârşitul lunii iulie, remarcabili chirurgi din colţuri îndepărtate ale Europei se întâlnesc, aplicându-şi măiestria în abordarea unor cazuri chirurgicale adeseori extrem de dificile. Un reportaj de Iftimie Nesfântu.

    De la 1 august 2010, Ministerul Sănătăţii derulează, pe o perioadă de trei ani, proiectul „Cunoştinţe de utilizarea calculatorului şi informatică medicală pentru creşterea adaptabilităţii asistentelor medicale din spitalele din România“. Contractul de finanţare are o valoare totală de 10.635.085.00 lei, din care 1.419.000.00 lei reprezintă contribuţia beneficiarului (prin Programul Operaţional Sectorial „Dezvoltarea resurselor umane“, în cadrul axei prioritare 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor“ – domeniul major de intervenţie 3.2 „Formare profesională şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii“). (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

  

   Constituirea unui Panteon al României care să pună în evidenţă personalităţile marcante, de intensă strălucire, din patrimoniul nostru cultural şi spiritual, a devenit o datorie morală pentru cel mai înalt for al conştiinţei româneşti, Academia Română.

   În acest sens, Fundaţia Panteonul României, asociaţie nonprofit, organizează un concurs de idei în scopul prezentării unor opinii avizate asupra unui monument ce se doreşte să nu fie doar o oglindire a instituţiilor similare din Europa, ci să reflecte un stil arhitectonic tradiţional românesc. (...)

   Efectele secundare ale medicamentelor sunt din ce în ce mai frecvent întâlnite, fenomen preocupant în întreaga lume, dar care în România se manifestă cu mai multă intensitate. Cauzele pentru care ţara noastră deţine (şi) în acest domeniu un trist record sunt multiple. În primul rând, consumul de medicamente per capita este mai ridicat la noi, îndeosebi ca urmare a disparităţii repartiţiei fondurilor, care se scurg spre sectorul curativ, în timp ce prevenţia este flagrant neglijată. Ca urmare, avem un mare număr de îmbolnăviri. Actul medical se finalizează şi se rezumă, de regulă, la prescrierea unei reţete, neglijându-se celelalte laturi ale planului terapeutic. Nu în ultimul rând ca importanţă, semnalăm presiunea excesivă şi pe toate căile exercitată de casele de medicamente, care urmăresc obţinerea de profituri cât mai mari. (...)

• RADIOTERAPIE ONCOLOGICĂ ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ
• MEDICINĂ DE LABORATOR, BIOCHIMIE MEDICALĂ, GENETICĂ, MICROBIOLOGIE, PARAZITOLOGIE, TOXICOLOGIE, VIRUSOLOGIE, ANATOMIE
• MEDICI MEDICINĂ GENERALĂ, MEDICINĂ DE FAMILIE ŞI MEDICINĂ DE URGENŢĂ

Mai aparte decât alte întâlniri între mass-media, medici şi organizatori, conferinţa de presă de joi, 29 iulie 2010, i-a implicat pe jurnalişti într-un „joc“ interesant. Iniţiativa ludică (dacă răspundeai la întrebările puse obţineai nişte cartonaşe) te făcea să descoperi potenţialii factori de risc de boală cardiovasculară (BCV). Având în vedere că BCV reprezintă principala cauză de deces din lume, nici România nu stă prea bine la acest capitol statistic – la fiecare patru minute se înregistrează un deces (conform Heart Disease and Stroke Statistics, 2010 Update). (...)

 

   Orice gândire are cadre paradigmatice care o încorsetează logic, dar, în acelaşi timp o contextualizează într-un univers relaţional semantic specific. Astfel, între un ateu şi un credincios practicant, deosebirile dintre cadrele gândirii lor şi dintre sistemele ierarhizate de valori sunt eclatante pentru oricine. Cadrul şi modul de a gândi al unui matematician este suficient de deosebit de modul de a gândi al unui jurist, pentru a fi acceptată deosebirea de către oricine. Modul de a gândi şi cadrul ideatic (paradigma) ale unui biolog este la distanţă de paradigma unui inginer. Dar chiar în cadrul aceleiaşi specialităţi pot exista subdiviziuni paradigmatice, ori chiar paradigme de sine stătătoare. (...)

ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE
UROLOGIE
PEDIATRIE
ANATOMIE PATOLOGICĂ
MEDICINĂ LEGALĂ
SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ
RADIOTERAPIE ONCOLOGICĂ ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ

  

   Este cert: speranţa de viaţă a oamenilor a crescut – în unele ţări mai mult, în alte zone ale lumii, mai puţin. Iar fenomenul continuă. Şi odată cu el, sporeşte şi vârsta medie a populaţiei. Ceea ce este un fapt pozitiv. Care însă are şi laturile lui nedorite: viaţa mai lungă generează avatarurile senescenţei, cu respectivul cortegiu de boli, suferinţe, neputinţe… Hebdomadarul belgian LE GENERALISTE a dedicat, în nr. 962, un amplu grupaj referitor la „aging people“, adică la vârstnici şi – fireşte – la problemele lor medicale. • Postat sub genericul „Le thématique du Généraliste“, grupajul începe cu un aspect mai puţin abordat în acest context, dar care decurge din actuala configuraţie a lumii atât de modificată ca urmare a globalizării. (...)